Când ne ascultă Dumnezeu rugăciunile ?

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... 





                                                   CUVINTE DUHOVNICEŞTI

Îl asculţi tu pe Dumnezeu atunci când cauţi ca Dumnezeu să te asculte pe tine ?
Împlineşti tu legile lui Dumnezeu şi ţii tu rânduielile Lui ?

Te plângi că Dumnezeu nu îţi ascultă rugăciunile .
În multe restrişti te-ai rugat lui Dumnezeu şi niciodată nu te-a izbăvit !
Cum nu te-a izbăvit , mă mir , când , iată , tu ai supravieţuit restriştilor , nu ele ţie ?

Îngăduie-mi însă o întrebare : tu Îl asculţi pe Dumnezeu ?

În amândouă Testamentele , atât în cel Vechi cât şi în cel Nou , Cel Preaînalt a făgăduit să-i asculte pe oameni cu condiţia ca oamenii să asculte de El .
Îl asculţi tu pe Dumnezeu atunci când cauţi ca Dumnezeu să te asculte pe tine ?
Împlineşti tu legile Lui Dumnezeu şi ţii tu rânduielile Lui ?
De nu faci asta , e de mirare cererea ta ca Dumnezeu să te audă şi să te asculte .

Dumnezeu S-a pogorât pe pământ şi a spălat picioarele celor ce Îl iubesc .
Mult se bucură Ziditorul nostru să-i asculte pe copiii Săi cei ascultători .
Pe Moise , pe Avraam şi pe Iacov , Ziditorul i-a ascultat în toate câte L-au rugat .
Şi prin lucrări fireşti şi mai presus de fire , El Şi-a revărsat mila asupra celor care împlineau legea Lui .
Dacă nu a vrut să asculte rugăciunile mele şi ale tale , asta se întâmplă ori fiindcă nu am vrut să ascultăm poruncile din legea Lui , ori rugăciunile noastre nu au fost aşa cum trebuie . Domnul a grăit prin Isaia poporului neascultător : 

„ De veţi înmulţi rugăciunea voastră , nu vă voi asculta ”, şi puţin mai încolo :
„ De veţi vrea şi Mă veţi asculta , bunătăţile pământului veţi mânca . ” 
(Isaia 1,15,19)

Aşadar , Dumnezeu ne ascultă când suntem ascultători şi nu ne ascultă când suntem neascultători .
Nu ascultă nici când cerem ceva păgubitor şi lipsit de noimă . Apostolii Iacov şi Ioan L-au rugat odată pe Domnul să pogoare foc din cer asupra satului unde nu voiseră să le dea găzduire .

„ Iar El , întorcându-Se , i-a certat . ” (Luca 9,55)
Nu numai că nu le-a ascultat rugăciunea , ci i-a şi certat .

Gândeşte-te şi tu dacă rugăciunile tale au fost vrednice de un om şi vrednice de Dumnezeu .

Încă ceva .
De ce te rogi lui Dumnezeu numai în restrişte ?
Prin aceasta pe tine te înjoseşti , iar pe Dumnezeu Îl jigneşti . Ziditorul nostru cere de la noi să simţim neîncetat că suntem în faţa Lui şi să avem neîncetat împărtăşire cu El prin rugăciune .
Neîncetat rugaţi-vă !
Rugându-te lui Dumnezeu numai atunci când dă peste tine nenorocirea , faci din tine un cerşetor oarecare , iar pe Dumnezeu Îl ruşinezi , fiindcă Îl chemi ca pe un pompier , numai atunci când îţi arde casa .
Hristos ne-a dat dreptul să Îl numim pe Tatăl Lui Tată al nostru .
Ce e mai dulce decât asta ?
Şi ce este mai dulce pentru copii decât a fi în faţa părinţilor ? Să ne străduim neîncetat şi noi , deci , să fim în faţa Tatălui nostru Ceresc cu inima şi gândurile şi rugăciunile . Rugăciunea noastră în vreme de propăşire şi bucurie e ca un capital duhovnicesc care ne foloseşte la vreme de nevoie şi suferinţă mai mult ca rugăciunea de o clipă făcută când vin zilele de restrişte .
Pace ţie de la Domnul ! 

(Sfântul Nicolae Velimirovici , Răspunsuri la întrebări ale lumii de azi , volumul I , ediția a doua , traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas , Editura Sofia , Bucureşti , 2008, pp.115-116)

ACUM MĂ BUCUR DE PLĂCERILE ACESTEI LUMI,IAR LA BĂTRANETE O SĂ MĂ POCĂIESC

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

                   Cine vrea,poate sa se ridice de la pamant la cer.Nu are nevoie decat de bunavointa si virtute:"Vreau,dar nu pot!'spun multi "pentru ca virtutea este greu de dobandit".

Sa stii,ca nu e greu de dobandit,daca ai ravna si tanjesti spre Dumnezeu.Gandeste-te la cei ce pustnicesc prin munti si prin locuri neumblate.

Ce au facut ei?

Si-au last casa,rude,avere si s-au inchis intr-o chilie mica,unde-si nevoiesc trupul prin post,priveghere si chinuri.Tu imi vei spune:"Aceia pot sa faca asa,dar eu nu pot!".

De ce oare,multi calugari,cu toate ca traiau mai bine dacat tine,si erau mai slabi trupeste,au hotarat sa lase totul pentru viata in pustie?

Hristos a patimit atatea pentru tine,chiar daca era nevinovat si fara de pacat,iar TU nu vrei sa patimesti nimic de dragul Sau?

Cum te vei infatisa in fata Lui in Ziua Judecatii?Ce raspuns vei da pentru incalcarea poruncilor Sale?

Nu te insela pe tine,zicand:"Acum ma bucur de placerile acestei lumi,imi nedreptatesc semenii,ma razbun pe dusmanii mei,fac tot felul de pacate,iar la batranete o sa ma pocaiesc!".

Nu vezi cati tineri sunt luati de moarte in fiecare zi?

Si chiar daca ai trai pana la batranete,cum vei aparea inaintea Domnului,dupa ce o viata intreaga ai nesocotit poruncile Sale,si l-ai slujit pe diavol?

Daca esti om,dovedeste acest lucru prin purtarea ta!

Ai fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.Daca El este Sfant,si tu trebuie sa fii:"Sfintiti-va si veti fi sfinti,ca Eu,Domnul Dumnezeul vostru,sfant sunt" (Lev.11,44)

Si cum vei ajunge la sfintenie?

Tinand toate poruncile lui Dumnezeu,fara sa dispretuiesti nici una din ele.Asa cum o chitara,care are doar o struna nu poate scoate muzica,la fel nici crestinul,daca tine doar o parte din poruncile lui Dumnezeu,nu poate dobandi virtutea.Cu ce credeti ca se alege,cel care se roaga mult,dar nu face milostenie?

Cu ce se alege cel care face milostenie,dar din banii pe care i-a castigat pe nedrept?

Cu ce se alege cel care castiga cinstit banii,dar face milostenii ca sa-l vada si sa-l laude oamenii?

Cu ce se alege cel care se fereste sa-l vada oamenii,dar se mandreste in sinea lui,cu faptele bune pe care le-a facut?

Cu ce se alege cel care nu se mandreste,dar se deda lacomiei,desfraului si altor placeri?

Cu ce se alege cel care nu se deda placerilor,dar e iubitor de argint?

Asadar,sa nu spunem,ca cutare este bun prin firea lui,iar cutare e rau prin firea lui,pentru ca daca omul era prin firea sa bun,nu ar fi putut sa se faca rau

.Cu alte cuvinte,daca virtutea si rautatea nu depindeau de vointa noastra si daca Dumnezeu nu ne-ar fi creat cu libertate de alegere,atunci ar fi trebuit ca toti oamenii sa fi fost fie buni,fie rai.

           Dar cand vedem ca semenii nostri,se lupta cu patimile,le biruie si dobandesc virtuti,nu mai exista pentru noi indoiala,ca fiecare suflet are posibilitatea de alegere,fie a binelui,fie a raului.

Cei care sunt buni si plini de virtuti,au dobandit binele prin alegerea si efortul lor,avand bineinteles,ajutorul harului lui Dumnezeu.Sa nu spunem,ca altii ne impiedica sa luptam pentru dobandirea virtutiilor,numai noi suntem vinovati pentru asa ceva,din cauza lenei si relei nostre vointe.

           Nici macar diavolul,nu ne poate impiedica sa pasim pe drumul virtutii,daca noi nu vrem sa il urmam,Diavolul ne poate insela si ne poate rapune,daca suntem cu nebagare de seama,dar nu ii poate impiedica pe cei care cauta virtutea,si nu ii poate obliga sa savarseasca pacate.

Cand vrem cu adevarat sa traim in virtute,nu ne incovoiem,oricat de mult ne-ar ispiti ceilalti,dar atunci cand ne place mai mult pacatul decat virtutea,chiar daca nimeni nu ne-ar impinge spre pacat,noi tot urmam drumul rautatii🙏

                                                                                                        (Sf.Ioan Gura de Aur)

Bisericile şi Puşcăriile

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Un înţelept s-a gândit o viaţă întreagă şi ne-a spus o singură vorbă, dar
foarte adevărată: „Toate
temniţele sunt zăvorâte şi
străjuite şi cu toate
acestea gem de oameni, pe
când bisericile stau cu
uşile deschise la perete zi
şi noapte şi totuşi sunt veşnic goale”. În nicio ţară din lume nu se
potrivesc aceste vorbe, ca în ţara noastră!
Zadarnic ţin preoţii bisericile deschise, căci satana se furişează şi
încuie inimile oamenilor, care se înstrăinează de Dumnezeu şi de
locaşurile dumnezeieşti.
Iată cititorilor, pricina pentru care noi călcăm în picioare voinţa
lui Dumnezeu şi îndeplinim în schimb voinţa satanei. „Voi sunteti
din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru”.
(Ioan 8:44).

                                              Biblia creştin ortodoxă
                                             - mângâierea creştinului -

Marele pedagog Pestalozzi a suferit mult în viaţă. Când soţia lui a
murit şi se afla în coşciug în Iverdon, Pestalozzi se
apropie de coşciug şi începu a vorbi cu ea ca şi cum
ar fi fost vie. Îi vorbea de viaţa trăită împreună şi când
ajunse să pomenească zilele când toţi îi ocoleau, iar

boala şi sărăcia le pricinuiau mari dureri, Pestalozzi
întrebă pe răposata lui soţie: „Ce ne-a dat putere,
mie şi ţie, în zilele de durere ca să nu azvârlim
încrederea noastră?“ Punând întrebarea aceasta, luă
o Biblie, o puse pe pieptul soţiei sale şi zise: „Din izvorul acesta am
scos, şi tu şi eu, curaj şi pace“.

APRECIEM...

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Apreciem soarele doar atunci cand el nu mai e pe cer;
Apreciem caldura doar atunci cand ne este frig;
Apreciem ploaia doar atunci cand e seceta;
Apreciem iubirea cuiva doar atunci cand cel ce ne iubeste a plecat din viata noastra;
Apreciem sanatatea doar atunci cand ne imbolnavim;
Apreciem mancarea doar cand ne este foame sau nu avem ce manca;
Apreciem locul pe care il numim “acasa” doar atunci cand nu suntem acasa sau nu avem unde sa locuim;
Apreciem lumina doar atunci cand este intuneric;
Apreciem calitatea prieteniei doar atunci cand suntem singuri;
Apreciem familia doar atunci cand ea nu este alaturi de noi;
Apreciem banii doar cand nu ii avem – in rest ii irosim;
Apreciem tineretea doar atunci cand imbatranim;
Apreciem zambetul doar atunci cand suntem tristi;
Apreciem si il chemam pe Dumnezeu doar atunci cand tipa sufletul in noi;
Apreciem bunicii doar atunci cand nu ii mai avem langa noi;
Apreciem fericirea doar atunci cand suntem suparati;
Apreciem zambetul doar atunci cand nu avem putere sa zambim;
Apreciem mereu totul dupa ce am avut si am pierdut. Niciodata inainte sau atunci cand ar trebui sa apreciem ceea ce avem deja.
Dacă Domnul ne porunceşte să chemăm la cină sau la ospăţ pe cei care nu pot să ne răsplătească spre a avea şi mai mare răsplată de la Dumnezeu, cu cât mai mult trebuie să facem aceasta când este vorba de dragoste. Dacă iubeşti pe cel care te iubeşte, ti-ai primit răsplata; dar dacă iubeşti pe cel care nu te iubeşte, îţi este dator Dumnezeu în locul aceluia. Dar în afară de aceasta: Când te iubeşte cineva nu trebue să-ţi dai multă silinţă să-l iubeşti şi tu; când însă nu te iubeşte, ai nevoie de ajutor. Să nu faci, deci, pricină de trândăvie pricina dragostei ! Nici nu spune: „Nu-mi pasă de el dacă e bolnav !” Căci este o boală răcirea dragostei. Ci tu încălzeşte ceea ce s-a răcit. Daca vrei să fii iubit mult, iubeşte şi tu mult ! Când nu iubim puternic pe cineva să nu cerem nici de la acela, chiar dacă ar fi mare, chiar dacă ar fi celebru, să ne iubească puternic ; dar când iubim pe cineva cu căldura şi sinceritate, chiar dacă cel iubit este mic si neînsemnat, atunci dragostea aceluia faţă de noi ne inconjoară cu cea mai mare slavă.
SURSA
https://www.facebook.com/OVIDIU.FLO