luni, 26 octombrie 2015

PĂRINTELE PROCLU NICĂU NE ÎNVAŢĂ MILA ŞI SMERENIA

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

               Smerenia   şi   semnele   smereniei

   Mi-a scris cineva într-o scrisoare că mai buni creştini sunt catolicii,
ortodocşii-s mai iuţi, mai nătângi. Şi i-am scris aşa: Toate sectele care
sunt pe faţa pământului nu sunt luptaţi aşa de duhuri ca creştinii.
Creştinii au o credinţă sănătoasă, dar unii poartă nume de creştin, da’
viaţa-i de păgân. Şi de asta-s ei prea buni, unii catolici, nu toţi, că nu
sunt aşa de luptaţi. Pentru că diavolul este invidios că el a căzut ca
fulgerul şi unde vede câţiva creştini caută să-i tulbure, să se
duşmănească să ajungă toţi în patima lui. Adevărul este numai în Sfânta
Biserică Ortodoxă, şi mulţi chiar din sectanţi care s-o rugat cu multă
smerenie, Duhul Sfânt aşa le-a descoperit: toate tainele lui Dumnezeu
sunt în Biserica Ortodoxă. Şi chiar de nu e în lucrare viaţa
duhovnicească, da’ adevărul rămâne în Biserica noastră, Ortodoxă. Iar
creştinii care caută a căpăta aceste două virtuţi: smerenia şi dragostea,
cine capătă aceste două virtuţi Duhul Sfânt îi învaţă mila, pentru că din
dragoste izvorăşte mila şi dacă are milă de toţi, adică de aproapele, nu
poate greşi, iar dacă a căpătat smerenia nu mai judecă pe altul, nu mai
cântăreşte pe altul, el se vede pe el mic şi păcătos.
Pentru că, uite cum îi: bunul Dumnezeu aşa rânduieşte, (astfel încât
omul) care a ajuns şi cunoaşte adevărul, ca să poată ştiga mântuire, ca
să poată ştiga aceste două virtuţi, Duhul Sfânt nu-i ajută în unele
timpuri, ca să nu-i înşele diavolul. Când ajunge călugărul, ori creştinul,
că se uită în jos la celălalt (adică cu trufie), Duhul Sfânt se retrage până
ce se încurcă în unele ispite şi pe urmă începe a se trezi şi se păzeşte ca
de foc să nu se uite în jos la celălalt. Şi, dacă caută să-l cântărească pe
cel de jos, cu timpul, dacă stă prea mult cu capul în jos îl doare capul,
trebuie compresă cu apă rece ca să treacă. Şi spune un Sfânt Părinte că e
mai bun un păcătos smerit decât un drept mândru. Iaca aşa-i treaba.
Şi vrea bunul Dumnezeu să ridice sufletele cu aceste două virtuţi -
smerenia şi dragostea. Ele nu se pot despărţi, dacă am smerenie am şi
dragoste, dacă n-am dragoste, n-am nici smerenie. E o virtute întreagă,
dar, ca să se poată înţelege, îs două virtuţi. Când se duce cineva în
mânăstire, vrea să se pocăiască, să se liniştească, să se roage. Dar, când
ajunge de dă cu ochii de duşmanul lui, n-are ochi să-l vadă - atunci cade
din lucrarea lui. Gata! Şi de asta Sfinţii Părinţi îi îndeamnă pe toţi care
doresc pocăinţa şi doresc să sporească, întâi aceste două virtuţi să le
ştige. Şi-am văzut în mânăstiri pe vremea mea când venea un frate
sau o soră, căutau părinţii să îi ajute cum să poată căpăta aceste două
virtuţi - smerenia şi dragostea. Mi-aduc aminte, când eram frate în
mânăstire, eu eram mic şi mi-au crescut nişte mustăţi de parcă eram, aşa
mi s-a părut mie, ca un pitic. Şi fraţii, când gătau treaba la vite acolo,
mă trăgeau unul de opinci, altul de mustăţi şi mă tot necăjeau şi râdeau
de mine. M-am dus la părintele şi m-am plâns lui.
- Părintelui Cleopa?
-Nu. Părintelui Macarie, un pustic care a stat şi cu părintele Cleopa
la pustie. Da’ înainte de a veni comuniştii. Era foarte sporit! M-a învăţat
aşa: Dacă fraţii râd de tine, râzi şi tu cu ei tot de tine, da’ nu cumva
să râzi de ei că pierzi. Şi am făcut aşa cum m-a învăţat, iar acei fraţi,
când au văzut aşa , s-au întristat şi nu mi-au mai zis nici „du-te-ncolo“,
adică şi-o căutat fiecare de nevoinţa lui. Şi am bănuit că eu mă tulburam
şi ei mai tare se agitau ca să vadă cam ce pot, se jucau. Că în mânăstire
veneau mulţi şi rămâneau puţini. Care erau hotăţi pentru pocăinţă,
aceia se puteau deosebi de ceilalţi. Aceştia ajungeau oameni de mare
valoare. Şi atunci am văzut cu adevărat că mulţi sunt chemaţi, dar puţini
aleşi. Dar pe vremea aceea îi ajutau să capete aceste două virtuţi şi care
ascultau, aceia ajungeau de mare valoare Bisericii. Căci părintele
Cleopa aşa ne-a zis o dată: „Părinţilor, aici în mânăstire au stat
mulţi părinţi, dar au rămas numai cei bolnavi şi care au dus viaţă de
pocăinţă, restul au plecat.

                       -Părinte, cum să deosebim dragostea şi mila
                           duhovnicească de cele din lume?

             - Mila şi dragostea sunt de mai multe feluri. Prima este mila
duhovnicească şi dragostea duhovnicească. Nu vezi că şi păgânii se
iubesc? Dar nu-i adevărata credinţă. Dar, ca să spun aşa , când Duhul
Sfânt se va atinge de inima cuiva, atunci simte dragostea şi smerenia
duhovnicească. Şi aceste lucruri numai dacă le-a simţit cineva te
înţelege. Că ele n-au culoare ori chip. Şi cine le pătimeşte le poate
înţelege. Dar dragostea duhovnicească şi mila care izvorăşte din ea şi
smerenia, acestea sunt daruri de la bunul Dumnezeu. Şi aşa le simte
cineva: dacă duce viaţă ca să se poată păzi, pe cât se poate, şi de cele
mici; şi care nu se poate păzi şi de cele mici, nu poate spori nici la cele
mari.
Şi am văzut că mulţi caută pe Dumnezeu prin altul, printr-un părinte
sau prin altcineva, care duce o viaţă cât se poate după Dumnezeu. Şi el
sporeşte într-o măsură. Şi cu timpul începe a se sminti, că-i şi acela tot
om şi încet începi să te rogi direct la bunul Dumnezeu, dar nici de el [de
părintele respectiv] n-ai voie să te sminteşti. Şi atunci să te gândeşti cum
te-o miluit Dumnezeu cândva într-un necaz mare. Şi, gândindu-te la
aceste bucurii, cum te-a ajutat bunul Dumnezeu, şi te rogi cu toată inima,
atunci simţi direct de la Duhul Sfânt. Cât timp cauţi numai prin el, atâta
sporeşti, ce poţi căpăta de la el. Şi, ca să nu pierzi, trebuie a te bucura şi
a-i mulţumi că te-o dus o bucată de drum şi ţi-o arătat calea.

                           - Dar un om nu poate să te ducă deplin…

- Se poate să te ducă şi deplin, se poate să te ducă până la un capăt.
„Mergi pe cărarea asta“. Şi-ţi mai dă un curaj ca nu cumva să te uiţi
înapoi, că, dacă te-ai uitat înapoi, te doare capul, ameţeşti.
Smerenia noi o căutăm aşa : de câte ori mă laudă cineva, a nu primi
acele laude. Şi, dacă un caz că vine timpul şi te-o lăudat cineva, n-ai voie
să-l ocărăşti, că, dacă-l ocărăşti, dai în altă groapă şi mai rău. Şi ştii ce?
Trebuie să spui aşa : această persoană mă laudă, dar el nu ştie de lupta
mea. Şi până la urmă poţi să faci cum a zis părintele Cleopa: dacă vezi
că te laudă, spui în gând: apoi cum ştie să mă laude, tot aşa ştie să mă şi
ocărască. Iar dacă el mă laudă şi conştiinţa mă mustră, nu mai am nevoie
de lauda lui. El mă vede ca un ou ros şi când îl spargi pe oul ros vezi căi
plin de gunoi şi-l zvârli cu tot cu coajă. Nu-ţi mai trebuie; aista sunt eu.
Şi ca să capăt mila lui Dumnezeu, trebuie să caut ca nu cumva să fi
venit cineva la mine şi eu să-l fi mâhnit, că dacă el pleacă tot cum o
venit, am pierdut, ci trebuie să-i spun, chiar şi puţin, un adevăr. Trebuie
păstrat cuvântul acesta, adică faptul că omul mă laudă, dar conştiinţa mă
mustră şi aşa nu mai ai nevoie de lauda lui, că conştiinţa ştie toate
ascunzişurile mele. Dar eu trebuie să-i arăt adevărul, că este Dumnezeu
şi Dumnezeu este Dumnezeul creştinilor. Şi când te duci într-o biserică,
să-i vezi pe toţi mai buni şi pe mine mai păcătos şi nevrednic. Smerenia
are multe trepte şi la treapta cea mai presus, sufletul ajunge când nu mai
crede acelor gânduri care-i spun că el e mai bun ca altul. Dispar. Atunci
Duhul Sfânt îţi va lumina mintea şi îţi va desăvârşi smerenia; şi, când îţi
va desăvârşi smerenia, sunt aceste semne: când te va lăuda toată lumea,
tu nu mai ai nevoie de lauda lor. Iar al doilea semn acesta este: nu mai
trece prin faţa minţii că eu îs mai bun ca altul.
De aceea creştinii care au smerenie şi dragoste, Duhul Sfânt îi ajută
să poată scăpa de aceste ispite de care sunt înconjuraţi. Pentru că aşa
spune, că celor smeriţi cu inima Duhul Sfânt le descoperă tainele. Dar,
ca să spun aşa , e foarte greu a căpăta aceste două virtuţi. Nu le poate
căpăta cineva rapid (peste noapte). Şi am socotit eu că cel mai mult pot
căpăta aceste două virtuţi cei care sunt în vieţile de obşte şi au duhovnici
buni care doresc mântuirea fraţilor. Şi dacă le capătă, se poate folosi
Biserica întreagă. Iar care spun că-s nevoitori şi n-au ochi să-i vadă pe
ceilalţi, aceia sunt, săracii, de plâns, pentru că - aşa zice un Sfânt
Părinte - trebuie a urî boala, dar nu pe bolnav.
Şi atunci bunul Dumnezeu va rândui ca să putem birui acele duhuri;
dacă eu duc viaţă de pocăinţă, Duhul Sfânt ne dă putere prin semnul
Sfintei Cruci. Prima dată, când începe lupta duhovnicească, Duhul Sfânt
îi dă putere să-i scoată din inimă şi, cu timpul, dacă nu dă înapoi, poate
şi din trupul lui să depărteze acele duhuri. Dar, de multe ori, se poate ca
Duhul Sfânt să ne lase descoperiţi când vin acele duhuri asupra noastră
şi, pe măsură ce face semnul sfintei cruci, pe acea măsură ne ajută şi-i
biciuieşte pe duhuri. Dar cât timp eu visez ca să ajung ceva mare, sunt
înşelat de diavol. Căci, dacă din ascultarea unor părinţi o să ajungi ori
Prea Sfinţit, ori duhovnic, ori econom, atunci trebuie a dubla smerenia şi
pui aşa în minte: „Doamne, întăreşte-mă să pot face această ascultare“.
Iar dacă simţi că nu poţi duce, dublezi smerenia şi aştepţi până ce bunul
Dumnezeu te va întări ca să poţi duce. Dar am observat: era un părinte
foarte nevoitor şi cam bolnav şi părintele Cleopa a vrut să-l facă preot,
chiar şi duhovnic şi n-o vrut şi o spus că „eu peste un an de zile trebuie
să plec“. Şi o rămas tot călugăr. El aşa m-a învăţat să fiu ca să pot scăpa
de multe curse ale vrăjmaşului, să trăiesc nebăgat în seamă şi de cei mari
şi de cei mici, dar să nu-i urăsc pe cei care mă ponegresc. Şi vei scăpa de
multe curse. Iar după felul cum am înţeles, această lucrare corespunde
numai dacă duc o viaţă de pocăinţă. Dar e foarte greu să trăieşti nebăgat
în seamă, însă Duhul Sfânt va aprinde inima de dorul lui Dumnezeu şi
va dispărea răutatea din suflet şi nu mai vrei altceva decât să fii numai şi
numai cu Dumnezeu. Şi atunci diavolii care-l ispitesc pe om vor căuta să
dea lupta prin patimi trupeşti. Şi când ar să vadă că prin patimi trupeşti
nu-l mai poate dărâma, atuncea schimbă. Dar cât timp eşti biruit de
patimi trupeşti, el îi mulţumit, nu mai luptă ca la început, te are în mână.
Omul care-i luptat de patimi trupeşti se aseamănă cu copiii care prind
păsări şi le leagă de un picior, cu sfoară mai lungă sau mai scurtă şi-i dă
drumul să zboare. Dar el o trage când vrea înapoi la el.

            - La ce vă referiţi când spuneţi patimi trupeşti?

     - Patimi trupeşti sunt tot ce cuprinde trupescul, mânia, răzbunarea,
mâncarea peste măsură sunt tot trupeşti şi toate mărunţişurile. Iar când
nu-l mai poate birui prin patimi trupeşti şi-l vede diavolul că se smereşte
şi nu mai judecă pe nimeni, se vede mai mic şi are cugetarea la moarte şi
caută cât poate ca ce nu-i place altuia nu-i face şi celelalte, atunci e
nevoit să vină chiar el, pierzându-şi răbdarea. Vine prin vedenii, chiar ia
trup de om şi se bagă şi în unele persoane şi vorbeşte diavolul direct cu
omul prin unele persoane. Şi dacă zice Doamne Iisuse, simte că diavolul
vorbeşte prin acea persoană. Adică se bagă în om, chiar dacă are nume
duhovnicesc şi te luptă prin om. Şi dacă nu se poate nici aşa , se poate să
apară chiar el în persoană, dar nu ca diavol. Că dacă ar apărea că diavol
dintr-o dată, îţi iese sufletul. Aşa , cât ai scăpăra din două chibrituri, îl
vezi ca şi prin vis şi atunci faci o gură aproape de urechi. Strigi într-una:
Maica Domnului, nu mă lăsa!
Dar dacă eu mă duc cu mintea când la deal, când la vale, atunci numi
are grija vrăjmaşul. Dar, când văd că dă năvală printr-o ispită, chiar
părintele Cleopa a spus cuvântul acesta: sunt vedenii diavoleşti cu
chipuri bune şi atunci dacă eu caut să nu cuget ce mi-au spus acele
persoane, atunci trebuie spus cât mai des rugăciunea lui Iisus şi cât de
scurtă şi cu multă smerenie. Atunci Duhul Sfânt îţi vine în ajutor, iar
dacă eu caut prin rugăciuni lungi, mă încurcă, mai ales din lipsă de
smerenie. Diavolul dă năvală prin multe feluri, la unii vine asupra lor o
groază de frică, de cutremur şi el simte o părticică din iad. Atunci el
trebuie să zică aşa : Doamne Iisuse cu multă smerenie şi cu mintea cât se
poate adunată şi a cere mila lui Dumnezeu prin această rugăciune. Dacă
faci aşa - în jur de 10-15 minute - simţi ajutorul. Sau se poate şi altfel. Ia
călugărul bătaie mai rea ca cu ciomagul. Şi trebuie a nu cugeta acele
chipuri. Iar după ce Duhul Sfânt a izgonit acele duhuri, pe urmă le pot
cugeta. Dar acestea dau năvală mai mult asupra celor ce caută să zică
Doamne Iisuse. Că au venit la mine nişte maici pe care duhovnicul le-a
învăţat să zică rugăciunea. Şi unele s-au smintit că s-au îndrăcit. Dar ele
n-au înţeles lucrarea asta. La început este aşa : cum e o fântâniţă ori o
baltă de apă şi acolo sunt şerpi şi broaşte şi vietăţi urâcioase. Şi atunci
dacă dai cu o vargă, s-o enervat, sar să te înţepe, să te muşte, să te sperie.
Dar nu! Trebuie aşa : a nu te lăsa de nevoinţă până ce ies din apa aceea
toate fiarele acelea. Dar dacă te temi, atunci se îndelungă ispitele.
Duhul Sfânt atâta ne ajută, dacă ne smerim şi cât putem a nu da
vina pe altul. Şi dacă se întâmplă să-mi dea cineva o “cafea”, adică
ocară, trebuie să mă lupt aşa cu mine şi să-i spui la gând: “uite, această
persoană mi-a dat ‘cafeaua’ asta, dar felul cum se află e aşa : că această
persoană mi-a dat ‘cafeaua’, dar mi-a dat puţin, pentru păcatele mele
trebuia mai mult“. Adică spunea cineva aşa : „Bate şaua şi-l va durea pe
cal“, adică pe diavol îl doare, când îi spui aşa .
Când te pui la rugăciune, să n-ai nimic asupra cuiva. Dacă are altul
asupra mea, treaba lui, nu-i treaba mea. Şi eu am datoria să mă rog şi
pentru el şi să-i doresc binele. Sunt multe încercări pentru smerenie, de
aceea e foarte greu să o dobândeşti. Ştie diavolul că dacă o căpătat
aceste două virtuţi - smerenia şi dragostea - Duhul Sfânt nu-i lasă în
părăsire.
          - Părinte, dar cum să facem, că sunt unii care nu mai
                     luptă văzând atâtea greutăţi?

- N-ai voie să dai înapoi. Să meargă înainte, chiar de s-ar îndrăci, şi
Dumnezeu îi va veni în ajutor, dar în cinstea smereniei, dacă dă vina
numai pe el. Şi mai este ceva. Părintele Cleopa sfătuia şi el aşa : când
văd că sunt încolţit de atâtea gânduri şi patimi trupeşti, orice, atunci
trebuie să caut să adorm din Doamne Iisuse. Pe măsură ce zic Doamne
Iisuse în timpul zilei, pe acea măsură mă ajută Duhul Sfânt în timpul
nopţii. Şi dacă eu caut să adun mintea mereu în această rugăciune şi să
mă păzesc de pomenirea de rău, pentru că din pomenirea de rău Duhul
Sfânt se retrage şi nu mă mai ajută.
Era un părinte, când eram eu frate, şi-mi zice să mă duc şi să aduc o
găleată de apă. Şi am venit degrabă. Şi m-a întrebat aşa : „Când te-ai
dus la apă, câte rugăciuni ai zis?” Dar eu ca să vin repede cu apa, n-am
zis nimic. Să mai întrebăm conştiinţa: Conştiinţă, spune drept, dacă mor
acum, mă mântuiesc? Îi place lui Dumnezeu cum trăiesc? Şi de atunci
mă silesc cât pot să-mi adun mintea ca să adorm din Doamne Iisuse. Dar
nu dintr-o dată, ci pe parcurs. Şi mi-a zis părintele acela: „Ştiu de ce nu
adormi din Doamne Iisuse, pentru că mintea, când eşti la ascultare, se
duce la deal, la vale“. Şi când mă sileam să adorm din Doamne Iisuse,
repede mă lua somnul şi atunci repede făceam metanii. Şi apoi citeam la
psaltire. Şi-ntr-o noapte mi s-a întâmplat, pe când ziceam Doamne
Iisuse am adormit, dar cu mintea trează. Că aşa face Duhul Sfânt când
te ajută la rugăciunea asta, mintea e trează. Şi, când mă bucuram că am
adormit, dar mintea îmi era trează, dintr-o dată un diavol mi-a arătat
nişte jucării de-ale lui ca să mă duc cu mintea la ele. Dar eu m-am ţinut
tare. Atunci diavolul imediat s-a făcut mai urât decât era şi s-a repezit
asupra mea. Şi atunci m-am trezit şi rapid mi-o adus somn greu. Şi i-am
spus părintelui Cleopa, care m-a sfătuit aşa : „Are mare însemnătate
dacă mintea adoarme din Doamne Iisuse. Eşti ca un cioban care bagă
oile în staul, dar nu închide uşa şi dacă nu închide uşa, lupul le sfâşie.”
Acestea sunt trepte. Dar pentru a ajunge la treapta asta sunt mai întâi
altele. Dacă treci de una, ajungi la alta… Prima este rugăciunea gurii, pe
urmă a minţii şi pe urmă a inimii. În unele dăţi te ajuta Duhul Sfânt să o
simţi direct a inimii şi nu ia mult timp; altă dat zic numai cu gura şi
mintea nu-i acasă. Dar când Duhul Sfânt vrea să te umbrească, atunci te
ajută să o poţi căpăta chiar în inimă. Cineva mi-a zis aşa : cum stătea şi a
adormit cu Doamne Iisuse, a simţit cum i-o dus mintea în inimă cu tot cu
rugăciune, fără prea multă luptă. Era ajutat de o putere sfântă. Iar dacă
această putere sfântă te ajută în continuare, poţi ajunge şi la răpirea
minţii, când nu mai simţi trupul. Apoi iar vii în trup şi Duhul Sfânt îţi
dă înapoi rugăciunea. Sunt răpiri în timpul somnului şi când eşti treaz.
Adică se întâmplă în timpul somnului, zicând Doamne Iisuse... După
multe ispite de la diavoli, îl întăreşte Duhul Sfânt că uşor le poate birui
ca să poată scăpa. Cu adunarea minţii şi cu pocăinţă… Duhul Sfânt îi
aprinde inima de dorul lui Dumnezeu şi începe a spune rugăciunea cât
de scurt, cât de des şi cu multă smerenie. Oboseşte mintea şi atunci poate
ajunge şi la răpire. Şi iar îl aduce înapoi. Dar nu le poate spune cuiva. Se
simte ca în faţa lui Dumnezeu şi în timpul acela, numai se bucură. Dar
după aceea îl dă înapoi din rugăciunea din care a fost luat. Aiestea sunt
un fel de bucurii duhovniceşti, dar trebuie să fii cu frică. Pentru că
diavolul nu se teme de început, ci de sfârşit. Acestea sunt pentru
întărirea credinţei, dar nu sunt ele baza. Acestea sunt bucuriile nevoinţei.
Totul e cum te prinde moartea.
A venit cineva la mine să-mi scrie viaţa. Doamne fereşte! Cine v-a
trimis? Viaţa mea-i de la început şi până la sfârşit rea. Ce să spun,
minciuni? Dar i-am spus aşa : viaţa mea este aşa : un dâmb şi o vale.
Dacă mă prinde moartea pe vale, mă ia diavolul la el şi atunci am
pierdut. Şi dacă bunul Dumnezeu mă judecă după fapte bune sau rele,
iadul tot e al meu, ceilalţi poate să steie pe iarbă verde, nu mai las pe
niciunul. Dar dacă bunul Dumnezeu mă va judeca cu milă, nu după
faptele mele, atunci nădăjduiesc că voi căpăta mântuire, dar nu din
faptele mele.
Şi, ca să pot căpăta mila lui Dumnezeu am datoria, câte zile oi mai
avea, să caut a nu jigni. Şi, chiar dacă se jigneşte, să am în minte ca toţi
să se bucure de slava lui Dumnezeu. Unora le mai spun şi glume: toţi
care au ajuns în rai au scăpat de norme, dar dacă sunt în afară, eu nu ştiu
ce să le spun. Ori de câte ori am încercat să mă ascund - asta este ispita
mea - tot de mine am dat, şi nu ştiu unde să mai fug.

           - Există o stare în care să simţi o libertate a sufletului
       eliberat de patimi, în care să nu mai simţi povara, să nu te
                    mai încurce în timpul zilei…?
- Am observat, are mare importanţă dacă mă pot păzi şi de judecată,
de a osândi pe alţii. Mi s-a întâmplat o dată ca nişte părinţi să mă
indemne ca să ocărăsc pe nişte fraţi care i s-o părut că nu pot păşi cum
trebuie. Şi am zis: ‘Da’ de ce nu-i ocărăşti Sfinţia Ta, că eu am venit aici
pentru asta… Eu am venit să-mi plâng păcatele mele’. Şi, fără să vreau,
[altădată] cred că o intrat diavolul în mine, am zis o vorbă, cea mai mare
prostie, vai, Doamne fereşte! Am zis vorba asta: „Da’ eu cum pot şi
dumneata nu poţi?” M-am dus la chilie şi am zis: „Doamne, dă să fie
vis!” Că numai prin vis păţeam ispite din astea. Şi mi-am zis aşa : pot săi
vad pe toţi ducându-se de-a dura, eu trebuie să-mi vad de mortul meu.
Dacă o venit cineva la mine să-i dau un sfat, eu de la mine n-am ce zice;
eu am scos din traista altora şi am dat la alţii, nu-i de la mine. Au fost
părinţi sporiţi datorită părintelui Cleopa, care a fost un părinte special.
Oameni sfinţi, cum a fost şi părintele Paisie, pentru că Duhul Sfânt i-a
pus la multe încercări. Şi ei au înţeles foarte bine smerenia.

             - Poţi învăţa smerenia fără căderi şi încercări?

     - Fără încercări, fără ispite, n-o capeţi. Şi smerenia nu o capeţi din
fapte bune. Pe măsură ce omul e lovit şi de diavol şi de oameni şi din
toate părţile, atunci el cade într-o deznădejde, că nu mai are încredere în
el, nici în oameni şi are încredere numai în Dumnezeu. Atuncea vede că
adevărul e numai la Dumnezeu. Dar întâi nu mai are încredere în el şi
vede atunci că şi oamenii sunt ca şi el. Trebuie să am milă pentru
oameni, dar să nu am încredere că m-ar putea ajuta. Dar eu trebuie să
plâng mortul meu“.

          Trage tare diavolul de noi când ne aşezăm la rugăciune,
                             nu-i aşa , Părinte?

              -Trage, trage...Să ştii tu, frate, diavolul este cel mai tulburat atunci
când vede că-ţi păzeşti mintea. Cum vede diavolul că încerci să-ţi aduni
mintea în rugăciune, cum se tulbură, cum îl arde.
10
Deci, nu fac nimic dacă eu fac rugăciune şi mintea mi se duce ba la
deal, ba la vale...
Dar e greu, Părinte, să-ţi rămână mintea la rugăciune, că-ţi vin în din împrăştiere, cu gândurile aiurea. Să adormi din rugăciune. Doar
atunci rugăciunile Bisericii şi Sfântul Maslu vor avea efect. Deci să nu
adormiţi decât din rugăciune şi să nu ai pomenire de rău faţă de nimeni".
Căci dacă nu voi avea timp să vad că cine ştie cine m-a vrăjit ,
rugăciunea o să aibă valoare. Duhul Sfânt ne va ajuta atât timp cât noi
nu vom avea răutate pe nimeni.
Iată că, prima dată, gândurile vin din împrăştierea minţii la rugăciune.
Şi apar aşa, mici-mici, ca nişte firimituri, ca nişte furnicuţe... Noi,
când vedem fărâmele astea de gânduri, furnicuţle astea ce umblă prin
noi, nu trebuie sub nicio formă să vorbim cu ele. Dacă, Doamne
fereşte, le băgăm în seamă şi vorbim cu ele, iată că auzim cum bate
cineva la uşă. Şi, când te uiţi în jur, furnicile astea nu mai sunt
furnici, au crescut, iar la uşă bate vrăjmaşul în persoana.Aşa că
rugăciune ne trebuie." (Interviu acordat revistei "Glasul monahilor" nr. 9
din 2005).
minte problemele ce le ai, tot felul de gânduri, ispitele...
- E greu, ştiu că e greu. Cu cât încerci să faci rugăciuni mai multe,
cu cât apar mai mulţi diavoli...
- Şi sunt mulţi, Părinte...Mulţi. Nu-i de ajuns că-i plin iadul de ei, îi
mai aducem şi aici la noi, pe pământ. Nu vezi şi frăţia ta că diavolii sunt
acum aici, că i-am adus vecini, pe pământ?
Bunul Dumnezeu, de-ar vedea cum creşte pe pământ dragostea,
pacea şi liniştea, ar pregăti aici pe pământ Raiul. Dar uite, cum dragostea
şi buna înţelegere se sting aici încet-încet pe pământ, Dumnezeu ne lasă
să facem aici al doilea iad.
Te uiţi în jur şi găseşti doar avorturi, crime, mascări, fel de fel de
blestemăţii. S-a umplut văzduhul de răutăţi, de invidie şi mânie.
Nu vedeţi ce vremuri trăim, câtă duşmănie este? Numai răutate, nu
mai suportăm să ne vedem om cu om. Dacă suntem vii, nu ne putem
suporta, dacă suntem morţi - nici atât; dacă ai, eşti invidiat că de ce ai,
dacă nu ai, eşti judecat că eşti leneş...
            - Şi atunci cum să scăpăm de gândurile ce ne vin în

                      timpul rugăciunii?

- Păi e simplu...Le trimiţi în exil, la plimbare. Adică, nu le bagi înseamă, le dai cât mai departe de tine. Astea sunt încercări de lavrăjmaşul. Dar, dacă ţin gândurile la distanţă, dacă le trimit la plimbare,am mai puţine răni.Cu gândurile astea de la rugăciune uite cum e... Sunt mulţi care vinla mine şi-mi spun că îi necăjesc duhurile. Şi mă întreabă ce să facă. Eu,moşneag fără carte, le spun doar aşa : să se mărturisească, să facăSfântul Maslu şi, mai ales, să nu năpăstuiască pe nimeni.Mai vin câte unii la mine şi-mi spun: "Părinte, cutare m-a vrăjit. Ştiueu asta. A intrat diavolul în mine şi mă chinuieşte. Ce să fac? Am fost laSfântul Maslu, am fost la biserică, dar n-am rezolvat nimic".Le spun atunci: "Uite ce e... Toate rugăciunile astea pe care le-aţipomenit vă ajută foarte mult. Însă mai trebuie ceva pe lângă ele, unsupliment. Uite cum să faci: când vine timpul să te culci, să nu adormidin împrăştiere, cu gândurile aiurea. Să adormi din rugăciune. Doaratunci rugăciunile Bisericii şi Sfântul Maslu vor avea efect. Deci să nuadormiţi decât din rugăciune şi să nu ai pomenire de rău faţă de nimeni".Căci dacă nu voi avea timp să vad că cine ştie cine m-a vrăjit ,rugăciunea o să aibă valoare. Duhul Sfânt ne va ajuta atât timp cât noinu vom avea răutate pe nimeni.Iată că, prima dată, gândurile vin din împrăştierea minţii la rugăciune.Şi apar aşa, mici-mici, ca nişte firimituri, ca nişte furnicuţe... Noi,când vedem fărâmele astea de gânduri, furnicuţle astea ce umblă prinnoi, nu trebuie sub nicio formă să vorbim cu ele. Dacă, Doamnefereşte, le băgăm în seamă şi vorbim cu ele, iată că auzim cum batecineva la uşă. Şi, când te uiţi în jur, furnicile astea nu mai suntfurnici, au crescut, iar la uşă bate vrăjmaşul în persoana.Aşa cărugăciune ne trebuie." (Interviu acordat revistei "Glasul monahilor" nr. 9din 2005).

Niciun comentariu:

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Etichete

“Hristos a inviat 1 MARTIE 10 MINUNI ALE LUMII...DESPRE CARE NU STIAI 10 sfaturi pentru barbati 100 POVETE ORTODOXE 42 DE SFATURI PENTRU 100 DE ANI ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESC ACATIST DE POCĂINŢĂ (folositor pentru pruncii avortaţi ACATISTE ACATISTUL SF. PROOROC DAVID Adormirea Maicii Domnului AICI GASESTI CANTARI DUHOVNICESTI-LITURGICE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI VIETILE SFINTILOR AICI UN PROGRAM ORTODOX-24 ORE ORTODOXE ALFABETUL... CREŞTINULUI ORTODOX APA SFINTITA Articole Apopei Roxana AU NEVOIE DE AJUTOR Biblia - Cartea vieţii Biblia cea adevărată Biciul lui Dumnezeu Binecuvantare Binecuvântarea părintilor asupra copiilor BISERICI BISERICI TIMISOARA BOBOTEAZA Buna Vestire CANONUL ŞI PRAVILA Care sunt şi ce semnificaţie au veşmintele preotilor Cartea cu cele douăsprezece vineri... Casa sufletului CĂRTI Căsătoria creştinelor ortodoxe cu musulmani - Capcană periculoasă Când trebuie să mergem la Sfânta Biserică? Ce se intampla cu oamenii care mor nespovediti ? CELE 10 PORUNCI CELE SAPTE PĂCATE DE MOARTE Cele trei cete diavolesti CICLUL MENSTRUAL ȘI SLUJBELE BISERICEȘTI CITATE DE INTELEPCIUNE CITATE DIN SFANTA EVANGHELIE Completare la cateheza „O mamă creştin ortodoxă“ Completare la cateheza despre Lumânare COMPORTAREA IN BISERICA Copii si Capcanele iadului CREDINŢA CEA ADEVǍRATǍ CREZUL CRUCEA – semnul iubirii Lui Hristos pentru oameni Crucea Sfantului Andrei CUGETARI SI CITATE ORTODOXE Cum inseala diavolul pe om Cum ne imbracam cand mergem la biserica... CUM SA NE RUGAM CUM SE FACE UN POMELNIC Cum se vede Dumnezeu Cum trebuie sa ne închinăm în biserică CUVANT CATRE CRESTINII ORTODOCSI DESPRE SFANTA TRADITIE CUVÂNT CǍTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE P Ă C A T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE E G O I S M Cuvânt către creştinii ortodocşi – Spovedania unui monah din Muntele Athos CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE C U L T U L A D V E N T I S T CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE CULTUL BAPTIST Cuvânt către creştinii ortodocşi despre Diferenţele dintre ortodocşi şi catolici CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE POMENILE SI RUGĂ CIUNILE PENTRU CEI ADORMIŢI CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE S F Â N T A B I S E R I C Ă O R T O D O X Ă CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI DESPRE SMIRNĂ ŞI TĂMÂIE Cuvânt către creştinii ortodocşi despre ZICERI şi contra ZICERI Cuvînt către crestinii Ortodocsi De ce avem pagube în gospodărie? De ce credinţa ortodoxă este cea adevărată ? De ce nu avem bănci în biserică ? DESPRE NECAZURI ŞI SUFERINŢĂ DESPRE CREAŢIONISM ŞI EVOLUŢIONISM DESPRE PĂCATUL BETIEI DESPRE V E Ş N I C I E Despre cinstirea sfintelor moaște DESPRE P R O S T I T U Ţ I E Despre prietenie Despre Rugaciunea - Tatal nostru DESPRE A C U P U N C T U R A DESPRE ACTELE CU CIP DESPRE ARTA SI RELIGIE DESPRE ASCULTARE DESPRE ATEISM DESPRE AVORT DESPRE BETIE Despre blândete Despre Blesteme DESPRE BOALA DESPRE BOALĂ SI SUFERINTĂ Despre bunătate DESPRE C R E D I N Ţ Ă DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE TELEVIZORUL DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR Despre credinta DESPRE CRUCE CANDELE..ICOANE Despre Denii Despre depresie DESPRE DESFRANARE DESPRE DISCOTECĂ Despre droguri Despre Duhul Sfant DESPRE EGOISM DESPRE EUTANASIE Despre Evolutionism Despre farmece si vrăji DESPRE FĂTĂRNICIE DESPRE FEMEIA CRESTINA DESPRE FERICIRE Despre frică Despre fumat DESPRE GANDURI SI INFRUNTAREA LOR Despre Halloween Despre horoscop . DESPRE INCINERARE DESPRE INGERUL PAZITOR DESPRE INVIDIE SI URA Despre Ispită DESPRE IUBIRE Despre iubirea de aproapele DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI Despre mama creştin-ortodoxă DESPRE MANDRIE DESPRE MANIE DESPRE MANTUIRE Despre masturbare DESPRE METANII DESPRE MINCIUNA DESPRE MOARTE DESPRE NĂDEJDE Despre O.Z.N.-uri DESPRE OMUL FRUMOS..DAN PURIC Despre Ortodoxie DESPRE P O C Ă I N Ţ Ă DESPRE PACAT DESPRE PARASTASE DESPRE PATIMILE OMULUI Despre păcat DESPRE PLANSURI DESPRE POCAINTA Despre pocăinţă DESPRE POCĂINŢĂ ŞI SPOVEDANIE DESPRE POMELNIC ŞI ACATIST DESPRE POST DESPRE PREOTUL DUHOVNIC Despre Psaltire Despre puterea Sfintei Cruci Despre Răbdare Despre rugăciune DESPRE SARINDARE DESPRE SECTARI DESPRE SFANTA ANAFORĂ DESPRE SFANTA LITURGHIE DESPRE SFANTA TREIME Despre Sfânta Împărtășanie Despre sfintele Pasti DESPRE SFINTENIE SI FARMECE DESPRE SFINTI DESPRE SLAVA DESARTA Despre smerenie DESPRE SUFLET DESPRE TAINA MIRUNGERII DESPRE TALISMAN DESPRE TAMAIE DESPRE VALENTINE’S DAY Despre Vâsc DESPRE VEDENII SI DIAVOLI Despre Vesnicie Despre Virtute Despre vise DESPRE VRAJI DESPRE YOGA ŞI REÎNCARNARE DIN INVATATURILE PARINTELUI IACOB IONESCU Din sfaturile Maicii Siluana Vlad DIN SFATURILE PARINTELUI IOAN DIVERSE Dovada de la IERUSALIM pe care CRESTINISMUL o astepta de 2000 de ani! DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE DUCEŢI-VĂ ŞI VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR (Luca 17: 14) Duminica dinaintea inaltarii sfintei cruci Duminica Samaricencei Duminica Sfintei Cruci Dumnezeu nu ne vindecă întotdeauna trupul? DUMNEZEU ŞI OMUL FALSII STAPANI FAMILIA FEMEIA CANANEIANCA FERICIRILE FLORIILE FLORILE LA ICOANE GANDURI PENTRU ZILELE CE VIN Grija fata de suflet(Sfantul Ioan Gura de Aur) HRANA PENTRU SUFLET HRISTOS VINE ATUNCI CAND îI SEMENI! ICOANE FACATOARE DE MINUNI Ieromonahul Savatie Baştovoi Inaltarea Domnului Inăltarea Domnului INĂLTAREA SFINTEI CRUCI INCINERARE SAU INHUMARE Intampinarea Domnului INTERVIURI INTERZIS...FEMEILOR ! Intrarea în Biserică a Maicii Domnului INVATATURI CRESTINE INVATATURI CRESTINE SPUSE DE SFINTII PARINTI INVĂTĂTURĂ DE CREDINTA CRESTIN ORTODOXĂ Ioan Monahul ISTORIOARE DUHOVNICESTI iu Iubim câinele şi uităm pe Dumnezeu??? Izvorul Tămăduirii ÎN FIECARE DUMINICĂ SĂ MERGEM LA SFÂNTA BISERICĂ Înălţarea Domnului Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan Întrebări şi răspunsuri din credinţa creştin ortodoxă şi din Noul Testament ÎNVĂTĂTURI CORECTE ŞI ÎNVĂŢĂTURI GREŞITE DESPRE SĂRBĂTORI ÎNVĂŢĂTURA DESPRE DUMNEZEU Învăţătură despre icoana Sfintei Treimi Învăţături patristice La ce foloseşte rugăciunea neîncetată? LITURGHIA CATEHUMENILOR Maica Gavrilia Papaiannis MANASTIRI Maxime si cugetari crestine Mândria spirituală MESAJE DIN APOCALIPSA Miercurea Patimilor MILĂ SI MILOSTENIE MILOSTENIE MINUNEA DE LA SFANTUL MORMANT Minunea Taborică MINUNI MINUNI CU IISUS HRISTOS MINUNI DIN ZILELE NOASTRE MIR DE NARD AUTENTIC IN ROMANIA Motive şi simboluri: Ciocanul MUZICA ORTODOXA Nașterea Domnului (Crăciunul) NEINTELEGERILE VIETII...DRUMUL SPRE SINUCIDERE O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA OAMENI CU CARE NE MANDRIM OBICEIURI DE SFINTELE PASTE ORTODOX PACAT SAU NU? PARACLISUL MAICII DOMNULUI PARASTASELE SI FOLOSUL LOR PARINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PARVU PARINTELE IOSIF TRIPA PARINTELE IUSTIN PARVU Parintele Proclu PAROHIA VIILE TIMISOARA PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC ŞI PROCLU NICĂU DESPRE JUDECAREA PREOŢILOR Părintele Calistrat păzitorul vieţii Pedeapsa Pelerinaj Dobrogea 2018 Pelerinaj Israel 2017 Pentru cei ce nu pot avea copii Pentru scaparea de demoni Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul Peştera celor veşnic osândiţi PILDA PILDE PILDE CRESTINE Pilde pentru suflet POEZII Poezii - preot Ioan POEZII CU CAMELIA CRISTEA Poezii cu Eliana Popa Poezii cu Maria Pintecan POEZII CU MOS CRACIUN Poezii cu Preot Ion Predescu Poezii Daniela Poezii de Maria Luca Poezii de Ciabrun Marusia Poezii de COSTEL URSU Poezii de Daniela Florentina Luncan Poezii de Horatiu Stoica Poezii de Mihaela Stoica - Cucoanes Poezii de Preot Sorin Croitoru Poezii de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Poezii Horatiu Stoica Poezii pentru Dumnezeu POGORAREA SFANTULUI DUH Poiezii de Traian Dorz POIEZIOARE POMENI SI SARINDARE Pomenirea celor 40 000 de mucenici POMENIREA MORTILOR Povara Crucii POVESTIRI DIN PATERIC POVESTITE DE SFINTI PREOT GEORGE ISTODOR Preot Ilarion Argatu PREOT IOAN PREOTUL DUHOVNIC PREVIZIUNI ALE SFINTILOR PROFETII Prohodul Adormirii Maicii Domnului PROOROCUL MOISE PSALMI. PSIHOLOGIE CRESTINA PUTEREA SFINTEI CRUCI PUTEREA CUVANTULUI PUTEREA RUGACIUNII Răspuns înţelept RUGA LA CEAS DE SEARA : Rugaciune pentru dobandirea de prunci Rugaciune pentru izbavire de boala Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh RUGACIUNEA DE MULTUMIRE RUGACIUNEA LUMANARILOR APRINSE. Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca RUGACIUNI RUGACIUNI LA INTRAREA IN BISERICA Rugăciune Rugăciune pentru bolnavi Rugăciune pentru toti binefăcători si miluitori mei Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama Rugăciunea către Sfântul înger Rugăciunea minții RUGĂCIUNEA PREASFINŢITULUI EREMEI CĂTRE SFÂNTUL MARE MUCENIC PANTELIMON Rugăciuni către domnul nostru Iisus Hristos Rusaliile SAITURI IMPORTANTE Sãptãmâna Patimilor SARBATORI SATANISMUL ÎN MUZICA ROCK Să nu-i mai judecăm pe preoţi!!! Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru toate Săptămâna Patimilor Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august) Sclavia modernă SCURTE REGULI PENTRU O VIAŢĂ CUCERNICĂ LA UN CREŞTIN ORTODOX Secta Desancăi Nicolai din Arad SF DIMITRIE sfa Sfantii Petru si Pavel Sfantul Antim Ivireanu Sfantul Antonie Cel Mare SFANTUL MASLU Sfantul Nicolae Sfantul Spiridon Sfantul Teodor Sfantul Valentin SFANTUL VASILE CEL MARE Sfaturi de la Preot Ioan Clopotel SFATURI CATRE CRESTINII ORTODOCSI SFATURI DE LA PARINTELE IOAN Sfaturi de la Preot Ioan SFATURI DESPRE IERTARE SFATURI DUHOVNICESTI Sfaturi duhovniceşti SFATURI ORTODOXE SFATURI PENTRU PARINTI SFATURILE LUI VALERIU POPA Sfântul Gheorghe Sfântul Nectarie Sfinte sărbători Sfintele Paste. SFINTELE TAINE SFINTI Sfintirea uleiului SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA. SPUSE DE PARINTELE STANILOAIE SPUSE DE SFINTII PARINTI Statornicia în credinţă STATUS DESPRE VIATA Sufletul copilului : sincer şi curat....! SUPERSTITII TAINA NUNTII Taina Sfântului Botez TAINA SFINTEI SPOVEDANII TRADITII TROITA comoară a culturii arhaice româneşti Un preot la "Filmul blestemat" 20 mai 2006 Urare de Anul Nou URCUŞUL DUHOVNICESC .Arhimandritul Teofil Paraian Versuri de Horațiu Stoica VESTIMENTAȚIA FEMEII ÎN BISERICĂ VIATA DUPA MOARTE VINDECARI HARICE BOALA SI MOARTEA Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul ZĂMISLIREA MAICII DOMNULUI DE CĂTRE SFÂNTA ANA

Translate

BIBLIA ORTODOXĂ

PENTRU VIZITATORI


PENTRU CEI CARE AU AJUNS AICI
LE SPUN,, BINE ATI VENIT"

PENTRU CEI CARE AU CITIT
,,SA VA FIE DE FOLOS"

PENTRU CEI CARE COMENTEAZA..
,,SA FIE ELIBERATI"

PENTRU CEI CARE PLEACA..
,,SA FITI BINECUVANTATI"


Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Postare prezentată

DACĂ DORITI SĂ CONTACTATI ADMINISTRATORUL BLOGULUI

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE... DESPRE MINE balulescu_iliana@yahoo....

Powered By Blogger

Blog de Colaje Ortodoxe

Blog de icoane Ortodoxe...

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Sf. Pasti 2024 - 5 Mai

Biserica - Casa lui Dumnezeu

BLOG CRESTIN ORTODOX

Blog Maica Domnului

MAICA SILUANA VA RASPUNDE

Ce trebuie sa stie un crestin

Blog Crestin Ortodox

Blog Crestin Ortodox
clik pe poză

PSALMII

Lectură potrivită in vreme de post: psalmii

Powered By Blogger

Totalul afișărilor de pagină