luni, 23 martie 2015

Ecoul vieţii

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...


 
Aflându-se în excursie pe munte, o tânără familie a poposit într-o cabană de la marginea unei văi. Băiatul cel mic, supărat pe fratele său, s-a dus în spatele cabanei şi a strigat de ciudă: “Te urăsc !” Dar, imediat, un glas puternic i-a răspuns: “Te urăsc, te urăsc, te urăsc ...!”. Era ecoul.
Speriat, copilul a alergat în casă şi i-a povestit tatălui toată păţania, spunându-i că, afară, cineva strigă la el că-l urăşte. Au mers împreună la locul cu pricina, unde tatăl i-a spus fiului său:
- Aici erai când ai auzit că cineva te urăşte ?
- Da!
- Ia spune-i că-l iubeşti!
- Te iubesc ! - a strigat copilul şi, de îndată, văile i-au răspuns: “Te iubesc, te iubesc, te iubesc ! ...”
- Ţine minte, i-a mai zis tatăl, aşa este şi în viaţă: dacă eşti om rău, numai răutate vei întâlni, dar dacă eşti om bun şi te porţi frumos cu ceilalţi, atunci doar dragoste vei găsi, la tot pasul. Şi, chiar dacă nu vei fi iubit totdeauna de către oameni, în schimb dragostea Domnului va fi mereu cu tine. Să nu uiţi asta!
(Pilde Ortodoxe şi Povestiri cu Tâlc)

 

duminică, 22 martie 2015

ACATIST DE POCĂINŢĂ folositor pentru pruncii avortaţi)

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...



         Iubite frate întru Hristos




Cel mai puternic mijloc prin care se poate apropia omul de Dumnezeu şi a vorbi cu El este RUGĂCIUNEA, fiindcă  rugăciunea ne uneşte cu Dumnezeu. Rugăciunea este viaţa sufletului. Rugăciunea este lucrarea de căpetenie a fiecărui creştin ortodox care vrea să se mântuiască. După cum spun Sfinţii Părinţi, rugăciunea este şi metoda practică de înfruntare şi rezolvare a tuturor problemelor şi încercărilor vieţii. Rugăciunea este izvorul tuturor faptelor bune. 

-     Rugăciunea spusă în credinţă face minuni.

-     Trezindu-te din somn aminteşte-ţi în primul rând de Dumnezeu şi însemnează-te cu semnul Sfintei Cruci.

-     Nu-ţi amâna rugăciunea pe care o ai de făcut şi începe ziua cu ea.

-     Ca Dumnezeu să audă şi să primească cererile tale, toate le iartă tuturor, compătimeşte pe toţi în suferinţele lor şi mai ales roagă-te pentru vrăşmaşii tăi. - La încheierea unei zile roagă-te cu stăruinţă şi să dormi însemnându-te cu Sfinta Cruce şi cu rugăciunea: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul, după ce a iertat din toată inima pe toţi care  te-au supărat. 

Aşadar iubite frate, foloseşte zilnic această armă puternică pe care Sfânta noastră Biserică Ortodoxă ţi-o pune la dispoziţie să te lupţi în războiul cel duhovnicesc care-l duci pentru mântuirea sufletului tău.

                             = Vrei să biruieşti ispitele ? Roagă-te!

                             = Vrei să izbuteşti în toate ? Roagă-te!

                             = Vrei să te mântuieşti ? Roagă-te!

                Roagă-te neîncetat şi Dumnezeu va fi pururea cu tine!

ACATIST DE POCĂINŢĂ

                             (folositor pentru pruncii avortaţi)



Condacul 1

Mielule al lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatele lumii, auzi tânguirea mea şi ia aminte la durerea inimii mele, ridică de la mine povara cea apăsătoare a păcatelor mele; Cela ce ai purtat neputinţele noastre, primeşte întru pocăinţă pe cea care se cucereşte Ţie, rugându-se şi strigând din adâncul sufletului: Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută.
Icosul 1

Dumnezeule şi Doamne! A Ta este zidirea: însă vai mie, că păcatul săvârşit de Adam în rai trăieşte în trupul meu, şi ca o roabă îi slujesc pururea cu osârdie - ci acum mă rog Ţie:

Miluieşte-mă pe mine, Făcătorule al lumii de sus;

Miluieşte-mă pe mine, Ziditorule al firii de jos;

Miluieşte-mă pe mine, Stăpâne al puterilor cereşti; 

Miluieşte-mă pe mine, Îndreptătorule al făpturilor trupeşti;

Miluieşte-mă pe mine, Cela Ce porţi de grijă tuturor;

Miluieşte-mă pe mine, care aduc Ţie lacrimi pentru păcatele mele;’

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 2

Stăpâne Atotmilostive, oare cum voi îndrăzni a mă apropia de Tine cu rugăciune, eu, o păcătoasă atât de spurcată, care am călcat porunca Ta, dată mie prin proorocul Tău Moisi: Să nu ucizi; ci eu sunt o ucigaşă, vai, mai înverşunată de o sută de ori decât şarpele, care îşi lasă puii să vadă lumina soarelui pentru puţină vreme, şi abia după aceea îi mănâncă - iar eu, nenorocita, mi-am lipsit pruncii nu numai de lumina cea văzută, ci mai vârtos de Lumina Cea Adevărată, de domnul nostru Iisus Hristos, care luminează prin Taina Botezului - şi din iubirea de vremelnica odihnă trupească 

fugind de binecuvântarea mulţimii de prunci, i-am ucis încă din pântece; drept aceea, întunecată fiind cu aceste păcate şi cu nenumărate altele, nădăjduiesc doar în milostivirea îndurării Tale, şi cu îndrăznire strig către Tine: Aliluia.

Icosul 2

Cuvintele vieţii cele rostite de către Tine le-am trecut cu vederea, Doamne, şi am umblat după voia inimii mele din tinereţile mele şi până în ziua de acum; ci acum cu pocăinţă strig către Tine, Atotînduratul meu Mântuitor:

Miluieşte-mă pe mine, cea zămislită întru fărădelegi;

Miluieşte-mă pe mine, cea născută întru păcate;

Miluieşte-mă pe mine, care n-am păzit poruncile Tale;

Miluieşte-mă pe mine, care m-am lipsit de harul Tău;

Miluieşte-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de mântuirea mea;

Miluieşte-mă pe mine, care m-am încurcat în laţul patimilor;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 3

Bine şi frumos este a locui fraţii împreună şi a se iubi unii pe alţii, precum ne-ai poruncit, Mântuitorule: fiindcă cel ce se mânie pe fratele său, ucigaş este: ci eu am întrecut cu turbarea mea pe toţi câţi s-au născut din veac, încă şi pe ucigaşii ale căror jertfe au fost ucise din felurite pricini, având vieţi şi vârste felurite, însă în timp - iar eu, ticăloasa, I-am lipsit de viaţă pe cei care abia primiseră vreme de vieţuire de la Tine, Cela Ce le-ai dat viaţă ca ei să fiinţeze. 

Eu, însă, întru nebunia mea, fără de milă le-am răpit această viaţă pe când ei se aflau încă în pântecele meu, lepădând fără frică de Dumnezeu şi darul naşterii de prunci cel binecuvântat de tine. 

Cu samavolnicie am smuls din mâinile Tale ziditoare pe pruncii mei cei nevinovaţi, şi nu m-am ruşinat să-i ucid înaintea ochilor Tăi; ci sorţile lor în dreapta Ta sunt, Doamne, iar păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia mă cuceresc, pocăindu-mă, şi mă rog Ţie, Bunule: în calea pocăinţei paşii mei îndreptează-I, ca dimpreună cu toţi păcătoşii care s-au pocăit să strig Ţie: Aliluia.

Icosul 3

Cela Ce singur ştii neputinţa omenească, ştii şi toate căderile mele; greşelile tinereţilor mele nu le pomeni, şi de cele ascunse ale mele curăţeşte-mă pe mine, care strig Ţie:

Miluieşte-mă pe mine, marea păcătoasă;

Miluieşte-mă pe mine, călcătoarea legii lui Dumnezeu;

Miluieşte-mă pe mine, care am stricat legământul Tău;

Miluieşte-mă pe mine, că Ţie, Stăpânului meu  Ţi-am răsplătit cu rău;

Miluieşte-mă pe mine, care am venit la Tine să mă pocăiesc în ceasul al unsprezecelea;

Miluieşte-mă pe mine, ticăloasa ucigaşă de copii;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.


Condacul 4

Dătătorule de Viaţă, Împărate Ceresc, vino şi Te sălăşluieşte întru mine, cea spurcată cu păcatele, şi mă curăţeşte de toată întinăciunea, şi mântuieşte, Bunule, sufletul meu, ca mântuită fiind să strig: Aliluia.
 
Icosul 4

Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută-mă, Dumnezeul meu, pe mine, roaba Ta, care m-am depărtat de la poruncile Tale în hăţişul cel de nestrăbătut al patimilor şi al neascultării. Mântuieşte-mă pe mine, nevrednica, ce suspin către Tine cu căldură, mă rog şi strig:

Miluieşte-mă pe mine, cea împovărată cu păcatele ce le-am săvârşit urmând voii mele;

Miluieşte-mă pe mine, cea întunecata de patimi;

Miluieşte-mă pe mine, cea răpită de trufie;

Miluieşte-mă pe mine, cea roasă de pizmă;

Miluieşte-mă pe mine, cea plină de nedreptate;

Miluieşte-mă pe mine, Cela Ce nu voieşti moartea păcătosului;

Miluieşte-mă pe mine, ucigaşa cea cu bună-ştiinţă a pruncilor mei
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

                                      Condacul 5


Unde voieşti Tu, Atotputernice Doamne al meu, acolo se şi biruieşţe rânduiala firii. Biruieşte-Tu şi firea mea păcătoasă şi puterile ei, ce mă împing spre păcat, că Tu eşti Făcătorul tuturor şi Ziditorul firii; prin harul Tău cel dumnezeiesc duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele; nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău Cel Sfânt nu-L lua de la mine, şi sfărâmă pecetea care mă înfierează ca ucigaşă de copii, după dreptate aşezată pe sufletul meu cel muritor de către dreapta Ta judecată, potrivit celei de-a şasea porunci a legii Tale: să nu ucizi, şi înnoieşte legământul cel veşnic pe care l-ai făcut cu noi, Doamne, pe care eu l-am călcat în păcatele mele, şi întoarce-mi virtuţile dintâi, pe care  le-am pierdut prin păcat, ca fără de împiedicare să-Ţi cânt: Aliluia.

Icosul 5

Cine a mai păcătuit vreodată aşa cum am păcătuit eu, ticăloasa? Ce păcat nu am săvârşit, ce rău n-am închipuit în sufletul meu? Ci cu inimă înfrântă şi cu lacrimi vin la Tine, Atotîndurate Doamne, strigând: 

Miluieşte-mă pe mine, roaba Ta cea necredincioasă;

Miluieşte-mă pe mine, cea împietrită în păcat;

Miluieşte-mă pe mine, cea urătoare de aproapele;

Miluieşte-mă pe mine, care am jignit cu cuvântul şi cu lucrul;

Miluieşte-mă pe mine, cea întinată cu sufletul şi cu trupul;

Miluieşte-mă pe mine, cea arsă de mustrările conştiinţei;

Miluieşte-mă pe mine, ucigaşă de prunci, care lui Irod m-am asemănat; Doamne al meu, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine cea căzută.
Condacul 6

Cu razele harului Tău, Doamne, luminează haina sufletului meu, Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte, ca bucurându-mă să cânt Ţie: Aliluia.

Icosul 6

Multă este, Hristoase, mulţimea greşelilor mele, şi ca o noapte întunecată e toată viaţa mea; ci fără a deznădăjdui de mila Ta, Mântuitorul meu, ca David strig Ţie: Miluieşte-mă pe mine, care în lenevie toată viaţa mea o am cheltuit;

Miluieşte-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de rugăciunea pentru păcate;

Miluieşte-mă pe mine, cea nerecunoscătoare pentru bunele Tale îndemnuri la pocăinţă;

Miluieşte-mă pe mine, care legea Ta n-am cinstit-o şi poruncile Tale nu le-am

păzit;

Miluieşte-mă pe mine, că lumea şi cele ce sunt în lume am iubit;

Miluieşte-mă pe mine, care în lumeasca deşertăciune zilele veacului meu le-am

cheltuit;

Miluieşte-mă pe mine, că urmând legilor acestui veac şi îngreţoşându-mă de naşterea de prunci cea binecuvântată de Tine, am săvârşit ucidere de prunci;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 7

La cer ridic ochii mei, către tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, dar firea mea de tină mă trage în jos, Mântuitorul meu. O, ziditorule al cerului şi al pământului şi a toate câte sunt în ele! Ridică-mă ca să gândesc şi să făptuiesc după cereasca cuviinţă, ca pururea să strig Ţie, cu inima şi gura, cântarea de biruinţă: Aliluia.


Icosul 7

Ochi viclean am şi plin de toată necurăţia , şi pururea mă amăgesc cu înşelăciunile acestei lumi. Drept aceea mă rog Ţie, Atotbunule, să întorci ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea, ca să strig Ţie cu glas de rugăciune:

Miluieşte-mă pe mine, care însetez a sluji ţie cu credinţă;

Miluieşte-mă pe mine, care voiesc a mă închina Ţie în duh şi adevăr;

Miluieşte-mă pe mine, care-Ţi aduc ca jertfă pentru păcate lacrimile pocăinţei mele;

Miluieşte-mă pe mine, care cer de la Tine iertare pentru uciderea pruncilor mei;

Miluieşte-mă pe mine, care aştept de la Tine izbăvire de patimile mele;

Miluieşte-mă pe mine, care plâng foarte pentru păcatele mele cele grele, pentru păcatele mele de moarte;

Miluieşte-mă pe mine, ucigaşă cea vinovată înaintea judecăţii lui Dumnezeu şi a oamenilor;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 8

Miluieşte-mă, Doamne, Mântuitorul meu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care mai mârşavă decât toţi eu sunt: ci Te rog, Atotmilostive, Dumnezeule, pleacă-te spre milostivirea îndurărilor Tale, auzi suspinele inimii mele, primeşte izvoarele lacrimilor mele, fierbinţile rugăciuni ale sufletului meu, al cărui Mântuitor Tu eşti - ca să strig Ţie: Aliluia.

Icosul 8

Gânduri rele şi tâlhăreşti au căzut asupra mea fiind eu cu totul cufundată în somnul păcatului. Vai mie! Că haina cea dumnezeiască dată mie la Sfântul botez pe spurcăciunea păcatelor am schimbat-o, drept care ucidere de prunci am săvârşit şi până acum petrec goală de virtuţi. Drept aceea, foarte năzuiesc să ridic ochii mei, ce s-au plecat în jos pentru mulţimea faptelor mele cele cumplite, săvârşite înaintea Ta, Doamne - şi astfel, strig către Tine:

Miluieşte-mă pe mine, care am săvârşit păcat de moarte;

Miluieşte-mă pe mine, care până acum mă împotmolesc în păcate;

Miluieşte-mă pe mine, cea plină de toată urâciunea;

Miluieşte-mă pe mine, cea mânjită cu păcate împotriva firii; Miluieşte-mă pe mine, care nu am păzit curăţia fecioriei mele;

Miluieşte-mă pe mine, că de cucernica vrednicie de mamă m-am lipsit;

Miluieşte-mă pe mine, că din pântece pruncii fără de vreme mi i-am lepădat;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 9

Dă ochilor mei râuri de lacrimi, Dumnezeul meu, ca să plâng pentru păcatele mele - şi astfel, bucurându-mă să strig: Aliluia.

 
Icosul 9

Trupul mi l-am spurcat cu urâciuni în taină, sufletul mi l-am întunecat cu faptele mele cele nefireşti: se bolnăveşte trupul, se bolnăveşte şi sufletul meu. La Tine, Cela Ce singur nu ţii minte răul, la Milostivul Judecător şi Dumnezeul meu căzând, mă rog:

Miluieşte-mă pe mine, ucigaşa, că pomenirea soartei pruncilor mei lepădaţi mă umple de cutremur şi groază şi de mirare negrăită: cum mă rabzi, Milostive Doamne şi Judecătorule Preadrept, şi îmi faci bine mie, venetică a iadului, până în această zi şi în acest ceas, în tot chipul aşteptând pocăinţa mea?

Miluieşte-mă pe mine, ce nu o dată am făgăduit să mă îndrept şi iarăşi m-am întors la păcate precum câinele la vărsătura sa;

Miluieşte-mă pe mine, că fără frică de Dumnezeu şi fără dragoste de mamă, ci cu sălbăticie de fiară pruncii mei i-am sfâşiat;

Miluieşte-mă pe mine, că de bună voie am săvârşit păcatele mele;

Miluieşte-mă pe mine, că duhul cu gânduri spurcate mi l-am întinat;

Miluieşte-mă pe mine, că până în această zi duc o viaţă păcătoasă;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 10

Rănitu-m-am de amăgirea acestei lumi şi mi-am plecat genunchii înaintea ei, alegând calea cea pierzătoare a legii ei spurcate, uitând făgăduinţele ce le-am dat la Sfântul Botez; şi săvârşind una după alta toate fărădelegile pe care lumea mi le insufla, am atins, în cele din urmă, culmea păcatelor de moarte - uciderea de prunci: ci sârguieşte a-mi deschide mie braţele părinteşti, Dumnezeul meu, ca până la sfârşitul vieţii să aduc Ţie jertfă de laudă, strigând: Aliluia.
                                          Icosul 10

Răpitorii, ucigaşii, hoţii şi toţi păcătoşii nepocăiţi Împărăţia Cerurilor nu o vor moşteni: iar eu cu toată nedreptatea şi cu toată spurcăciunea păcatelor am întinat trupul şi sufletul meu. Aşadar, sărăcirea mea sufletească mă face să cad la Tine, strigând:

Miluieşte-mă pe mine, cea născută în Legământul cel Nou al Împărăţiei harului

Tău;

Miluieşte-mă pe mine, cea îmbisericită în Biserica pe care Tu ai zidit-o;

Miluieşte-mă pe mine, cea pecetluită cu darurile Sfântului Duh;

Miluieşte-mă pe mine, cea hrănită cu Preacurat Trupul Tău şi Sângele Tău Cel de viaţă Făcător;

Miluieşte-mă pe mine, cea în Hristos botezată, în Hristos îmbrăcată;

Miluieşte-mă pe mine, care toate aceste bunătăţi le-am lepădat şi viaţă păcătoasă am ales;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.
 
Condacul 11

Duh de întreagă înţelepciune dăruieşte-mi, Doamne şi Stăpânul vieţii mele, că din tinereţile mele m-am lipsit de virtuţi, întreagă m-am robit patimilor, duhul şi sufletul mi-am pângărit şi trupul mi-am stricat. Dumnezeule al îndurărilor şi al milostivirii! Nu Te îngreţoşa a mă curăţa pe mine, păcătoasa cea prea spurcată; zidirea Ta sunt, miluieşte-mă şi mă curăţeşte de toată întinăciunea trupului şi a duhului, şi mă învredniceşte cu îndrăznire să strig Ţie:Aliluia.

 
Icosul 11

Aşteptarea inimii mele, care nădăjduieşte către Tine, nu o lepăda, Doamne, şi nu mă ruşina înaintea îngerilor şi a oamenilor la Dreptul şi Înfricoşatul Tău judeţ; nu mă osândi atunci după faptele mele, ci după mila Ta iartă toate greşelile mele, care strig Ţie:

Miluieşte-mă pe mine, cea cu inima necurată;

Miluieşte-mă pe mine, cea cu diavolească robie înrobită;

Miluieşte-mă pe mine, cea în păcate născută, prin Botez spălată şi iarăşi căzută, ca un porc, în nelegiuire;

Miluieşte-mă pe mine, căreia s-au împuţit ranele păcatelor sufletului meu;

Miluieşte-mă pe mine, care din pricina păcatelor mele cele grele, şi de moarte, în trândăvie şi deznădejde am căzut;

Miluieşte-mă pe mine, care tot păcatul am săvârşit şi de toată pedeapsa m-am învrednicit;

Miluieşte-mă pe mine, Ziditorul meu, şi întru pocăinţă primeşte-mă pe mine, cea căzută;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 12

Cu mărinimia iubirii Tale de oameni, Dumnezeul meu, acoperă toate nelegiuirile mele, primind pocăinţa mea, ca întru dragoste către Tine să strig pururea:Aliluia.
 
Icosul 12

Tinereţile mele au trecut întru nebunia mea, toată viaţa mea întru păcate o am cheltuit, întru lenevie şi negrijă de pocăinţă; însă bătrâneţile, prin frica de moarte şi de Judecata Ta cea de neocolit m-au adus la pocăinţă. Nu mă lepăda, Mântuitorul meu, pe mine care în ceasul al unsprezecelea am venit în braţele Tale părinteşti şi întru pocăinţă strig:

Miluieşte-mă pe mine, că sângele pruncilor mei nevinovaţi strigă către Tine, dând mărturie că sunt ucigaşa lor;

Miluieşte-mă pe mine, Dumnezeul meu, Care după fire eşti Unul în Trei

Ipostasuri;

Miluieşte-mă pe mine, Doamne, Cela Ce minunat eşti întru mila Ta;

Miluieşte-mă pe mine, Stăpâne, Care îndelung rabzi păcatele noastre;

Miluieşte-mă pe mine, Împărate Sfinte, care tămăduieşti neputinţele;

Miluieşte-mă pe mine, Cela Ce eşti îmbelşugat în dragoste şi cu iubirea Ta încălzeşti păcătoşii deznădăjduiţi;

Miluieşte-mă pe mine, Atotputernice, Care neputinţele noastre ai purtat;

Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea,    miluieşte-mă pe mine, cea căzută.

Condacul 13

Arăta-se-va pe cer semnul Fiului Omului în ziua aceea înfricoşată a celei de-a doua veniri a Judecătorului viilor şi morţilor - Preacinstita şi de viaţă Făcătoarea Cruce a Fiului lui Dumnezeu. Atunci vor plânge toate neamurile pământului. O, Iisuse Hristoase, Mântuitorul şi Judecătorul nostru şi Împărate al tuturor! Dă-mi mai înainte de acea zi lacrimi de pocăinţă, ca să plâng mai fierbinte răutăţile şi faptele mele cele pierzătoare, cu care sufletul mi l-am întinat şi Preacinstitul Sânge al Legământului Tău amar l-am batjocorit - ca atunci, dimpreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii şi drepţii să strig Ţie: Aliluia.

(Acest condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi: „Dumnezeule şi Doamne! A Ta este...” şi Condacul întâi: „Mielule al lui Dumnezeu...”.

Rugăciunea întâia

O, Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu! Cela Ce din preamultă bunătatea Ta pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire Te-ai îmbrăcat cu trup, şi Te-ai răstignit, şi Te-ai îngropat, şi prin Crucea Ta ai înnoit firea noastră cea stricată, primeşte pocăinţa mea pentru păcatele ce le-am făcut şi auzi cuvintele mele: păcătuit-am, Doamne, la cer şi înaintea Ta, cu cuvântul, cu fapta, cu sufletul şi cu trupul şi cu cugetul minţii mele; am călcat rânduielile Tale, nu am ascultat poruncile Tale, am mâniat Bunătatea Ta, Dumnezeul meu - dar fiindcă a Ta este zidirea, nu mă deznădăjduiesc pentru mântuirea mea, ci către nemărginita Ta Milostivire îndrăznind alerg şi mă rog Ţie: Doamne! Întru pocăinţă dă-mi inimă înfrântă, şi primeşte-mă când mă rog, şi dă-mi gând bun, dă-mi lacrimi de umilinţă, Doamne, dă-mi după harul Tău să pun început bun.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă pe mine, cea căzută, şi pomeneşte-mă pe mine, păcătoasa roaba Ta, întru Împărăţia Ta. Amin.

Rugăciunea a doua

O, Dumnezeule, Preamilostive Hristoase Iisuse, Răscumpărătorule al celor păcătoşi! Pentru mântuirea neamului omenesc ai lăsat, Atotmilostive, Cerurile preaslăvite şi Te-ai sălăşluit în valea aceasta mult-păcătoasă a plângerii, ai primit pe Dumnezeieştii Tăi umeri neputinţele noastre şi ai purtat durerile noastre; Tu, o, Sfinte Pătimitorule, ai fost rănit pentru păcatele noastre şi chinuit pentru fărădelegile noastre - şi de aceea şi noi înălţăm către Tine, Iubitorule de oameni, rugăciuni smerite. 

Primeşte-le, Preabunule Doamne, şi Te pogoară către neputinţele noastre, şi păcatele noastre nu le pomeni, şi întoarce de la noi hotărârea cea cu dreaptă mânie de a ne răsplăti pentru fărădelegile noastre. 

Cela Ce prin Atotcinstitul Tău Sânge ai înnoit firea noastră cea căzută, înnoieşte-ne, Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, şi pe noi, cei care ne aflăm întru stricăciunea păcatelor, şi mângâie inimile noastre cu bucuria desăvârşitei Tale iertări. 

Cu tânguire şi lacrimi de pocăinţă fără de măsură cădem la picioarele Dumnezeieştii Tale milostiviri: curăţeşte-ne, Dumnezeul nostru, cu harul Tău cel dumnezeiesc, pe noi pe toţi, de toate nedreptăţile şi fărădelegile vieţii noastre - ca intru sfinţenia iubirii Tale de oameni să lăudăm atotsfânt numele Tău, dimpreună cu al Tatălui, şi al Preabunului, şi de viaţă Făcătorului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

                                                TREZIŢI-VĂ!


                             Scrisoare către pruncul nenăscut


 
Din faguri de lumină n-ai gustat,
Îmbrăţişare sau sărut în dar n-ai luat
Şi nici cuvânt nu ţi-a-nflorit pe buze,
Doar strigătul cel mut în faţa morţii crude.
 

Înfăşurat în giulgiurile tainei
Te-ai dus, fugar, pe valul veşniciei
Purtând în trup tăişul neiubirii
Şi dorul după haina-mpărtăşirii.

 
Nimeni nu-ţi ştie-a chipului icoană,
Nici numele, în rugă să-ţi picure pe rană.
Doar într-al inimii nemângâiat mormânt
Picură mir din crucea iubirii Celui Sfânt.

Părinţi, de ce ucideţi copiii? Ei sunt nevinovaţi şi neputincioşi. 

Părinţi, de ce ucideţi copiii? Nu vă e dor de glasul ce vă strigăMămica mea scumpă, tăticul meu drag”?. De ce nu vreţi măcar să-i cunoaşteţi? Căci ei vă cunosc glasul încă din pântece. 

Părinţi, de ce ucideţi copiii? Căci copiii nebotezaţi nu vor vedea faţa lui Dumnezeu. Şi cum vreţi să vă mântuiţi voi, când pe copiii voştri îi aruncaţi în iad? 

Cu mâinile pline de sânge veţi fi judecaţi chiar de pruncii voştri: - Mamă şi tată, de ce aţi fost aşa de cruzi şi nu ne-aţi lăsat să ne împărtăşim cu Mântuitorul? De aceea însuşi Hristos vă va osândi: „Plecaţi de la Mine, ucigaşilor de prunci, nu vă cunosc pe voi! Iadul cel groaznic să vă înghită pe veci!” Atunci la Judecată veţi fi arătaţi cu degetul ca nişte trădători ai vieţii. 

Aduceţi-vă aminte! Duhul Sfânt plânge cu suspine negrăite pentru orice suflet pierdut. Nu-i de-ajuns că-n lume, la fiecare două secunde moare câte un copil de foame sau de boli?  Să ne spovedim la duhovnici pentru faptele noastre şi să luăm canon spre îndreptarea noastră. 

Din momentul zămislirii, copilul este o bucăţică din Dumnezeu, fiindcă  El i-a dat viaţă din  fiinţa Lui. Din neiubirea noastră au murit mai mulţi copii decât au fost exterminaţi oameni în lagărele naziste şi comuniste. După revoluţia din 1989 în România au fost ucişi milioane de copii - un popor condamnat pe nedrept la întuneric veşnic. 

Lista mea de bloguri

Arhivă blog

DACA VREI SA ASCULTI...PORNESTE...

Ruga catre Dumnezeu

Previzualizaţi

Doamne, Da-le tuturor celor care mi-au vrut raul, atata fericire pe masura raului pe care ei mi l-au dorit.
Doamne, Da-la celor care nu ma plac, atata placere pe masura neplacerilor pe care ei mi le doresc.
Doamne, Da-le celor care m-au crezut prost, atata intelepciune functie de cata prostie au crezut ca am eu.
Doamne, Fie-ti mila de cei care nu mi-au aratat ce e mila.
Doamne, Da-le celor care mi-au refuzat dragostea, toata dragostea pe care eu nu am putut sa le-o ofer.
Doamne, Te mai rog ca tuturor celor pe care eu i-am intristat sa le dai numai lucruri vesele de care sa se bucure cat mai mult.
Doamne, tuturor celor care m-au lovit, mangaie-i si iarta-i, pentru ca eu i-am iertat demult, si nu lasa sa fie loviti de nimeni.
Doamne, celor care ma urasc, da-le numai iubire pentru ca ura ii duce la pierzanie.
Doamne, nu ma lasa sa urasc pe nimeni, indiferent de cat de mult ma displace celalalt.
Doamne, daca nu te superi, te mai rog ceva, desi stiu ca sunt doar un biet pacatos care de multe ori uita de Tine. Te mai rog ca toti cei cu care ma voi intalni in acest an sa aibe parte numai de noroc, fericire, iubire si sanatate si sa fie mereu plini de energie si iubiti de toti.